Februarie. Zăpadă. Vacanţă. Poveste.

Iată că ninge iar. Ştiam eu că vom mai primi în dar o ocazie pentru săniuş. Mi s-a părut prea scurtă iarna aceasta şi încă nu eram pregătită pentru primăvară. Eu încă tricotez fulare.

Şi mă bucur de atmosfera aceea de zis poveşti la ceas de seară, cu copii îngrămădindu-se în braţele noastre ca să fie cât mai aproape de miezul acţiunii din poveste.

Am început să-i urmăresc mai atent şi e minunat să-i vezi cum se deschid cu tot sufletul să primească darul poveştii.

Am avut ocazia să citesc unui grup de copilaşi de-a lungul mai multor întâlniri şi am observat aceeaşi deschidere în faţa poveştilor.

Chiar dacă fac altceva - desenează, se joacă sau construiesc lego, îi poţi simţi cum încet, încet se lasă cuprinşi de poveste şi vin înspre ea pe tăcute, în pace. Uneori, câte unul se mai ridică din locul lui şi vine să se uite la imagini sau să vadă paginile cărţii să vadă ce rând urmăresc ochii mei.

Îi simt cum ascultă, simt cum respiraţia noastră devine una singură şi simt cum intrăm cu toţii acolo, în acţiune şi vieţuim rând pe rând personajele.

Seara, acasă, e la fel. Când vine momentul poveştii, copiii se entuziasmează şi le simt curiozitatea - oare ce poveste vom avea astăzi? Şi trecem uşor din lumea zilei care abia s-a încheiat în cea a nopţii ce stă să înceapă. Şi, la fel, respiraţia noastră devine una singură şi simţim povestea cum se strecoară în suflete şi se aşează în chip minunat în lumea noastră interioară.

La un curs de pedagogie Waldorf, am aflat cum, atunci când li se citesc poveşti, copiilor nu li se dă apoi nici o explicaţie. Povestea se încheie blând şi se lasă apoi liniştea să se aştearnă peste ea. Apoi noaptea, în vis, copilul va retrăi povestea împreună cu Îngerul său păzitor care îi va lămuri orice legat de aceasta. Aşa-i că e minunat?

În această vacanţă o să citesc multe poveşti copiilor şi o să ne bucurăm de trena rămasă în urmă a Doamnei Iarnă.

 

Şi pentru voi avem, aici pe blog cărticele personalizate, numai bune să le trezească pofta de citit celor mici, mai ales că ei sunt personajele principale.

 

Vă îndemnăm să citiţi şi să zâmbiţi!

 

Viaţa e minunată!